Istoria fantomelor din Castelul Miravet…începutul legendei

Privilegiul unei cărți bune-dragoste, noblețe și cavalerism…
Roman din colectia ” ”Misterele templierilor!!”… despre începutul legendei fantomelor templierilor din castelul Miravet, provincia Tarragona.
        „Miravet, misterul manuscrisului” este un roman scurt, de ficţiune, de dragoste şi acţiune, cu şi despre templieri; despre vechii cavaleri şi legăturile lor spirituale cu cei noi, cei din zilele noastre.
         Un manuscris, un simplu pergament, schimbă destinul multor oameni şi-i conduce spre o lume aparte, plină de mistere şi magie, lumea templierilor.. Romanul se bazează pe evenimente reale din istoria ordinului templier, chiar inedite, fără ca ficţiunea să le altereze semnificația. Dimpotrivă, evenimentele şi personajele cărţii sunt descrise într-o formă literară captivantă, cu suspans şi întâmplări neaşteptate, uimitoare, la care participă oameni şi spirite. Rămâne, totuși, un mister: există spirite, există fantome? Se manifestă ele în lumea pământeană?
                        Legenda fantomelor din Castelul Miravet
          Povestea începe la sfârşitul anului 1307, când Papa Clement V emite o bulă papală, Pastoralis Praeminentiae , prin care cere regilor creştini să aresteze pe toţi membrii ordinului cavalerilor templieri, urm\nd ca Biserica să-i cerceteze sub acuzaţia principală de erezie. Măsura a fost luată la presiune regelui Franţei, Filip cel Frumos, care-i arestase în octombrie 1307 pe templierii de pe teritoriul regatului. Acuzaţiile de practici eretice, pe care regele Filip le-a adus templierilor, au constituit motivul formal, adevăratul motiv era acela de a-şi însuşi fabuloasele băgăţii ale ordinului templier.
            Regele Aragonului şi Catalunyei, Jaime II, care beneficiase de sprijinul templierilor în războiul de Reconquista, a ignorat iniţial bula papală, dar s-a conformat după scurt timp, astfel că a ordonat micii sale armate să-i aresteze pe templieri şi să-i pună sub protecţia Bisericii, împreună cu proprietaţile lor.
Printre fortăreţele templiere care au refuzat să se predea, s-a numărat şi comanderia Miravet, ce avea cartierul general în castelul cu acelaşi nume, ridicat pe stânca aflată pe malul râului Ebre (provincia Tarragona). Comandantul templier Raymond Saguàrdia de Mas Deu şi comandantul adjunct Berenguer de Colla Saint-Just, împreună cu cei aproape o sută de cavaleri şi sergenţi, au hotărât să lupte pentru apărarea castelului. Conform regulilor de bază ale ordinului templier, luptătorii, indiferent de rang, demnitate și funcție, aveau interdicția de a se retrage de pe câmpul de luptă sau de a se preda dușmanului. Aveau datoria de onoare de a muri în luptă, regulă respectată întotdeauna de-a lungul întregii existențe medievale a templierilor.
         Așadar, conform tradiției, garnizoana templieră din fortăreața Miravet a luptat împotriva armatei regelui Jaime II de Aragon, apărînd castelul pe întreaga perioadă a asediului, care a durat un an, până în decembrie 1308. Pierderile combatanților au fost minime, asediatorii urmărind, în zadar, ca templierii să cedeze moral și material.
          La sfârșitul lunii decembrie 1308, cavalerii comanderiei au primit un trimis al regelui, care le-a propus să predea castelul. Cavalerii și toate bunurile comanderiilor urmau să fie puși sub protecția Bisericii, liberi, iar sergenții și personalul auxiliar aveau deplina libertate de a pleca spre alte ținuturi. Neoficial, trimisul regelui le-a comunicat că, pe baza recomandării Bisericii, templieri urmau să fie încorporați într-un nou ordin cavaleresc, ce se va constitui în Peninsula Iberică, pentru a continua lupta de Reconquista.
           Condițiile de predare a cetății erau destul de avantajoase pentru templieri, dar cel mai mult a contat faptul că în acest fel se evitau luptele fratricide dintre creștini. În această situație, comandanții au discutat despre predarea castelului Miravet armatei regale. Dar nu toți templierii au agreat hotărârea. Cinci sau șase cavaleri, care nu acceptau să se predea fără luptă, dar nici nu puteau să refuze îndeplinirea ordinelor comandanților lor, pe timpul unui asalt al armatei regale, și-au dat viața apărând zidul castelului.
      Spiritele lor curajoase au rămas în castel, continuînd să apere onoarea templieră și fortăreața, secole la rând; si-au făcut apariția, deseori, în fața celor care au locuit în castel, ca fantome inofensive. Și în zilele noastre, destui vizitatori ai castelului susțin că au văzut fantomele și au sesizat manifestări ale spiritelor celor șase templieri, rămași între lumi, ca să-și îndeplinească misiunea de apărare a castelului lor.
        Legenda templierilor din Miravet, de un dramatism aparte, poate fi considerată o pagină semnificativă a istoriei ordinului templier din Spania și exemplu al curajului și onoarei acestor caballeros hidalgos, nobili prin sânge și spirit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *