Autoare Eva Cornelia, Copyright©2024
Prin mii de vise croieşte-ţi cărarea ,
Prin mii de fapte transform-o în drum,
Prin mii de speranţe pluteşte pe marea
Vieţii tale, spre ceea ce este mai Bun…
Iubită şi mamă, pe toţi îi ocroteşti,
Şi dacă, uneori, mai oboseşti
Nu-i nici o ruşine să te opreşti
Şi, să priveşti , atentă, în jurul tău,
Spre cei ce te-au ajutat mereu
Şi să le spui încet, şoptit,
Ca într-un ritual de bun venit,
„V- ajut şi eu, la rândul meu”,
Şi să priveşti, în rugăciune, sus, spre cer,
Recunoscătoare, spre al tău Înger,
Trimite gând curat, Lui şi Tatălui Ceresc:
„Pentru ceea ce sunt, Vă mulţumesc!”
Şi niciodată nu uita,
Că tu eşti tu, eşti singura,
Care atunci când viaţa te va încerca,
Întotdeauna te vei reinventa,
Puternică, orgolioasă, un suflet mare,
Cu ochii luminoşi, un strop de soare,
Adus prin grija Lui Divină,
De acelaşi bunul Îngeraşul tău
Un semn că rugăciunea îţi este ascultată,
Acolo sus, de Minunatul Tată,
Ceea ce înseamnă, încă odată,
Că eşti, Femeie, binecuvântată!
Să iubeşti, să fi iubită, adulată!
În asta stă puterea ta , misterul tău,
Să învingi, întotdeauna, orice rău!
Lasă un răspuns