„Chemarea templului secret”, Carte

Imagine Coperta, Credit Pixabay. Cartea „Chemarea templului secret”, thriller-policier, continuare a cunoscutului roman „Misteriosul templier Hugues de Payens”, este un roman în care magia, paranormalul, lumea spiritelor se întâlnesc pentru a ne arăta o faţă necunoscută a templierilor şi a … Citeşte mai mult

Fragmente din romanul”Chemarea templului secret”

de Michaël Riche-Villmont   Autor Michaël Riche-Villmont Copyright© 2015 Toate drepturile aparţin autorului www.michaelvillmont.eu CUPRINS Capitolul1. Granier de Gérvémond…………………………5 Capitolul 2. Ierusalim, a.d. 1114……………………….. …33 Capitolul 3. Furtul pumnalului ……………………………….93 Capitolul 4. Familia regală…………………………………….107 Capitolul 5. Marseille…………………………………………….175 Capitolul 6. Tainele … Citeşte mai mult

Recenzie romanul „Chemarea templului secret”

                                                   Seria „Cavalerii Templieri”   În căutarea misterelor templierilor şi ale Templului lui Solomon. Începutul legendelor.    Autor Michael Riche-Villmont „Chemarea templului secret„ este un thriller modern, dramatic,  istoric şi  poliţist în acelaşi timp , o carte de dragoste, în … Citeşte mai mult

ÎNFIINŢAREA ORDINULUI CAVALERILOR TEMPLIERI ȘI EDICTUL REGAL TESTAMENTAR TEMPLIER

Este aproape unanim recunoscut faptul că ordinul a fost înfiinţat în anul 1118, în Ierusalim, de un grup de nouă cavaleri cruciaţi.

Ipoteza pe care o emitem în articol se referă la împrejurările înfiiţării ordinului şi la edictul regal de consacrare a acestui ordin. Credem că un asemenea eveniment, cel de anunţare a înfiinţării unui ordin cavaleresc, militar şi religios, s-a făcut printr-o ceremonie, cun un ritual adecvat şi a fost emis un edict regal pentru recunoaşterea ordinului templier, cel puţin pentru a dovedi Bisericii susţinerea lui în regatul Ierusalimului.

Această opinie am expus-o în lucrarea „Saint Bernard şi ordinele cavalereşti” şi în romanul istoric „Chemarea Templului secret”.

Ordinului Militar al lui Hristos

Regele Dinis I al Portugaliei a avut aceeaşi poziţie faţă de edictul de desfiinţare a ordinului cavalerilor templieri, ca şi regale Jaime al Leonului şi Castilliei. Nu greşim dacă afirmăm că cei doi regi s-au consultat şi au adoptat o poziţie comună faţă de Papa. Ne bazăm în această afirmaţie pe faptul că relaţile lor s-au îmbunătăţit după anul 1310 şi interesele lor commune de apărare împotriva maurilor au avut prioritate faţă de decizia Papei Clement de a le desfiinţa una din principalele forţe militare